Într-o zi de luni, un ardelean merge cu porcul în târg să-l vândă.
La un moment dat se apropie de el un domn aşa mai bine îmbrăcat, la costum, cravată… şi-i spune omului nostru:
– De vânzare porcu’?
– De vânzare!
– Da’… ce porc fain!
– Da, e fain!
– Dar ce-i daţi să mănânce?
– Păi… resturi… ce rămâne de la noi dăm la porc.
– În cazul ăsta, daţi-mi voie să mă legitimez: sunt de la Protecţia Consumatorului. Cum puteţi să-i daţi porcului să mănânce resturi? Dacă se îmbolnăvesc consumatorii? Un milion de lei amendă!
A doua săptămână, iar vine ardeleanul cu porcul în târg. De el se apropie un alt om bine îmbrăcat, care-l întreabă:
– De vânzare porcu’?
Ardeleanul, mai nervos puţin:
– De vânzare…
– Da’… ce porc fain!
– Da, e fain…
– Nici nu miroase a porc!
– Da…
– Dar ce-i daţi să mănânce?
– Păi… pizza, cartofi prăjiţi, cola… ce mâncăm noi îi dăm şi la porc.
– Da? În acest caz, daţi-mi voie să mă legitimez: sunt de la Protecţia Copilului. Ştiti câţi copii din lume mor de foame?! Şi dumneavoastră îi daţi porcului pizza şi cola? Un milion de lei amendă!
A treia săptămână, vine iar omul nostru’n târg cu porcul. Şi acum vine la el un domn bine îmbrăcat, la costum şi cravată:
– De vânzare porcu’?
Ardeleanul, şi mai nervos:
– De vânzare…
– Da’, ce porc fain!
– Da, fain…
– Da’… ce-i daţi să mănânce?
– Nu ştiu.
– Cum, nu ştiţi ce mănâncă porcul dumneavoastră???
– Nu ştiu dom’le! Eu în fiecare dimineaţă îi pun o sută de mii în troacă şi el îşi cumpără ce vrea!!!